Voi cum va simțiți azi?

Dacă aseara eram atat de pusă pe harța cu mine însămi mai mult decat cu cel care ma adusese în starea aia, ei bine acum pot spune ca sunt mai liniștită. După raspunsul pe care i l-am dat mi-a trimis mesaj în privat daca nu cumva am sa ii dau un telefon sa il foloseasca. Imi promoveaza cărțile gratis, dar totusi ar vrea un telefon. Pe bune? L-am blocat imediat. Nu are rost sa imi pierd timpul cu oameni de genul si nici macar sa ma enervez pentru o asemenea dispută. Si totusi m-am enervat si mi-am aruncat toata frustrarea aici. Mi se pare aiurea sa scriu tot ce simt si gandesc aici si totusi o fac. Cum era melodia ” Eu noaptea nu dorm”? Ei bine bine mi se potriveste. Eu noaptea nu dorm. Este atat de liniște în casa, iar liniștea asta imi da voie să îmi dezvolt imaginația. Pot scrie fără întrerupere si pot scrie la nesfârșit asa. Mai fac cate o pauză ca ma dor coatele. Cred ca o sa fac răni in curând. Azi ma simt mai bine chiar dacă ieri eram dezamăgită si frustrată. Poate ca maine va fi diferit. Nu-i asa ca si voi aveti zile in care va simțiți atat de rau psihic si moral încât nu mai vedeti luminița de la capătul tunelului? Nu toti avem curajul sa recunoastem sau sa facem public modul nostru in care ne simțim. Totusi asta face bine, ajuta. Nu am nimic de ascuns și imi place sa fiu deschisă precum o carte. Azi sunt si poate ca maine nu voi mai fi, dar cel putin am lăsat pe undeva o părticică din mine. Nu sunt ca acei oameni care își fac publica doar fericirea care de multe ori e atat de falsă. Mi se pare penibil sa te prefaci ca esti fericit pe rețelele de socializare cand toti cei care te cunosc stiu mai bine ca povestea e diferita. Azi sunt fericita pentru ca mi-a venit o nouă idee pentru o carte. „Cerșetorul”, am scris deja primul capitol si sunt atat de mândră de mine. Nu credeam ca pot fi in stare sa fac atat de mult într-un timp atât de scurt. Imi place foarte ideea cărții si se pare ca, cu cat scriu mai mult cu atat imi dezvolt mai rapid modul de a scrie. Tot azi am reusit sa mai adaug câteva ceva si la cartea ” Șoferul”. Este o poveste destul de dificila care imi cam da bătăi de cap, dar nu ma dau bătută până nu ajunge acolo planuisem. Sunt nerăbdătoare să o public mai repede, dar imi dau seama in acelasi timp ca trebuie sa fie o carte perfecta.

Voi cum sunteti azi? Cum va simțiți acum, in momentul in care cititi articolul acesta? Aveti motive pentru a zâmbi azi sau vreti pur si simplu sa va închideți in camera, departe de ochii lumii? Aveti grija de voi. Profitati de fiecare zi din plin, fie ea buna sau rea, pentru ca nu se știe dacă ziua de maine va mai exista.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.