Insomnia


Mă trezesc foarte transpirată și cu respirația scăzută. Încerc să mă ridic din pat și nu reușesc. Nu știu dacă mă doare o parte anume a corpului sau dacă mă doare tot corpul, dar știu că simt o durere de nedescris în sufletul meu. Inima mea e făcută bucățele și nu înțeleg ce se întâmplă cu mine. Am avut un coșmar groaznic. Mă aflam într-o încăpere care mi se părea cunoscută, dar nu știam unde sunt. Era o casă modestă unde după cum am observat locuia o familie cu trei copii. Am luat fiecare poză în mâna și le-am studiat pe toate.

Două fețe mi se păreau cunoscute, dar nu aveam idee cine sunt. Simțeam că îi cunosc pe adulții din poze și nu înțelegeam de ce îmi par atât de cunoscuți. Am urcat scările la etajul casei. Am deschis prima ușă. Acolo dormeau părinții. Am deschis a doua ușă, acolo dormea un adolescent. La a treia ușă a început să îmi tremure mâna când am vrut să o deschid. Am respirat adânc de câteva ori și mi-am făcut curaj să deschid ușa. În cameră erau două paturi mici. Picioarele mele s-au îndreptat către patul fetiței. Nu știam de ce trebuie să fiu acolo sau ce trebuie să fac, dar simțeam că voi face ceva groaznic.

Băiețelul a deschis ochii și se uita la mine. I-am făcut semn să tacă și am pus mâna pe capul fetiței. Am întors-o spre mine și cu o putere dezlănțuită i-am scos ochii. Băiețelul încă se uita la mine, dar nu scotea niciun sunet. Fetița a început să țipe așa că a trebuit să îi acopăr gura. I-am pus o pernă pe față și cu cealaltă mână i-am scos inima din piept. Am dus mâna cât mai aproape de fața mea pentru a îi vedea inima și în momentul ăla am văzut că mâna mea arăta diferit. Băiețelul era încremenit și abia îi mai auzeam bătăile inimii. Mâna mea era neagră, aveam degetele mult mai lungi iar unghiile erau și ele foarte lungi, ascuțite și roșii. Am ridicat și mâna cealaltă și arăta la fel. Atunci m-am panicat și am aruncat inima fetiței pe jos. Am ieșit din camera lor și am început să alerg pe scări pentru a ieși cât mai repede din acea casă. Când am trecut pe lângă bucătărie mi-am văzut fața într-o oglindă care era aproape de ușa de la intrare. Am rămas panicată în fața oglinzii și abia mai puteam respira de teamă.

În oglindă vedeam un cap mai mic decât al meu, fără păr, cu ochii roșii și fața deformată. Gura era mică și din ea ieșeau mai multe limbi lungi iar la capătul lor exista un venin de culoare roșie. Corpul meu nu semăna cu cel uman. Avea diferite forme. Am țipat de spaimă. În momentul ăla m-am trezit în patul meu și nu mai eram capabilă să mă mișc. Am simțit că totul a fost foarte real. Era pentru prima dată când conștientizam ce se întâmpla cu adevărat cu mine în coșmarurile care ucideau tot mai mult partea umană care încă mai rămăsese în mine.

Cartea va fi publicată în curând în limba română.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.